Covid-19: Cât supraviețuiește coronavirusul pe suprafețe

Covid-19: Cât supraviețuiește coronavirusul pe suprafețe?

Covid-19: Cât supraviețuiește coronavirusul pe suprafețe? Aceasta este intrebarea.

Acest articol se bazeaza pe articolul scris de *Richard Gray pentru BBC New  in 17-03-2020 precum și pe cel al lui **Joel Achenbach publicat în 13 martie 2020 în The Washington Post

Acum suntem convinși că ne putem contamina cu virusul Covid-19 prin atingerea suprafețelor infectate cu noul coronavirus, pentru ca a devenit clar că virusul poate supraviețui în afara corpului uman. Vedem mai departe în ce condiții.

Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, simplul gest de a atinge o suprafață a devenit o problemă delicată de analiză a riscurilor. Lumea este plină de suprafețe suspecte: Este sigur să ating un ecran ATM? Butoanele cântarului dintr-un magazin alimentar sunt sigure? Un mâner de ușă? Un pachet care a venit prin poștă?

La fel ca multe virusuri respiratorii, inclusiv gripa, Covid-19 poate fi răspândit prin picături minuscule eliberate din nasul și gura unei persoane infectate în timp ce tușește sau strănută. O simplă tusă poate produce până la 3.000 de picături. Aceste picături pot ateriza pe alte persoane, pe îmbrăcăminte și pe suprafețe din jurul lor, iar particulele cele mai mici pot rămâne în aer. Există, de asemenea, unele dovezi că virusul este păstrat mai mult timp în materia fecală, astfel încât oricine nu se spală pe mâini bine, după ce a vizitat toaleta, ar putea contamina orice atinge.

De remarcat este faptul că, potrivit Centrelor de Control și Prevenire a Bolilor (CDC) din SUA, atingerea unei suprafețe sau a unui obiect infectat cu virus și apoi atingerea propriei fețe „se crede că nu este principalul mod de răspândire a virusului”. Chiar și așa, CDC al SUA, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alte autorități din domeniul sănătății, au subliniat că atât spălarea mâinilor, cât și curățarea și dezinfectarea zilnică a suprafețelor atinse sunt esențiale în prevenirea răspândirii Covid-19. Deci, deși încă nu știm cu exactitate câte cazuri sunt cauzate direct de suprafețele contaminate, experții recomandă să fim precauți.

Se consideră că virusul care provoacă Covid-19 supraviețuiește mai mult timp pe suprafețe dure decât pe materiale precum cartonul.

*Citat: “The virus that causes Covid-19 is thought to survive for longer on hard surfaces than on materials such as cardboard”.

Neeltje van Doremalen, virolog la Institutul Național de Sănătate din SUA (NIH) și colegii ei de la Laboratoarele Rocky Mountain din Hamilton, Montana, au făcut printre primele teste asupra duretei de viață a SARS-CoV-2 pe diferite suprafețe. Studiul lor, care a fost publicat în 17 martie 2020 în revista științifică New England Journal of Medicine, arată că virusul ar putea supraviețui în picăturile în suspensie în are până la trei ore. Picăturile fine cu dimensiuni de 1-5 micrometri – sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât grosimea unui păr uman – pot rămâne în aer câteva ore în aerul neperturbat, liniștit.

Studiul NIH a dezvăluit că virusul SARS-CoV-2 supraviețuiește pe carton până la 24 de ore și până la 2-3 zile pe suprafețe din plastic și oțel inoxidabil.

*Citat: “But the NIH study found that the SARS-CoV-2 virus survives for longer on cardboard – up to 24 hours – and up to 2-3 days on plastic and stainless-steel surfaces.”

Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1

Rezultatele sugerează că virusul poate ramâne activ mai mult timp pe mânerele ușilor, blaturile de lucru acoperite cu plastic sau laminate și alte suprafețe dure. Cercetătorii au descoperit, însă, că suprafețele de cupru au avut tendința de a ucide virusul în aproximativ patru ore.

„Riscul de a te infecta pe aceste căi de transmisie se reduce în timp”, a spus Vincent Munster, șeful secției Virus Ecology de la Rocky Mountain Laboratories și unul dintre cei care au condus studiul NIH. „Fereastra de a te infecta este cea mai mare în primele 10 minute, sau o oră sau două ore.”

Majoritatea picăturilor de virus se degradează în câteva minute sau ore în afara unei gazde vii, iar cantitatea de particule infecțioase scade exponențial în timp.

Deși teoretic este posibil ca o persoană să fie infectată o zi sau două după ce cineva a depus particule de virus (de exemplu, prin strănut) pe o suprafață, este mult mai puțin probabil decât în ​​primele două ore după strănut, a spus Vincent Munster.

El a răspuns la o preocupare comună: faptul că un pachet din poștă poate fi un vector pentru boală. El a spus că este foarte puțin probabil, dar a adăugat: „Nu există risc zero dacă persoana care v-a oferit pachetul tocmai a strecurat pe acel pachet în urmă cu o secundă.”

**Citat: “He addressed a commonly voiced concern: that a package in the mail may be a vector for the disease. He said that is very unlikely, but added, “There’s never zero risk if the person who gave you the package just sneezed on that package one second ago.”

Există însă o opțiune mai rapidă: cercetările au arătat că coronavirusurile pot fi inactivate într-un minut prin dezinfectarea suprafețelor cu alcool 62-71%, sau înălbitor cu peroxid de hidrogen 0,5% sau înălbitor casnic care conține 0,1% hipoclorit de sodiu. Temperaturile și umiditatea mai ridicate tind, de asemenea, să conducă la ideea că și celelalte coronavirusuri mor mai repede, deși cercetările au arătat că acel coronavirus care provoacă Sars ar putea fi ucis la temperaturi peste 56 ° C / 132 ° F (o baie la această temperatură ar fi putea provoca rănirea persoanei) la o viteză de aproximativ 10.000 de particule virale la fiecare 15 minute.

Pe îmbrăcăminte și alte suprafețe mai greu de dezinfectat, nu este încă clar cât timp poate supraviețui virusul. Deși încă se testează pe îmbrăcăminte, fibrele naturale absorbante pot determina virusul să se usuce rapid, sugerează Vincent Munster.

„Speculăm, în cazul materialului poros, că acesta se deshidratează rapid [se usucă, n.r.] și s-ar putea să fie lipit de fibre”, spune el. Modificările de temperatură și umiditate pot afecta, de asemenea, cât de mult poate supraviețui, și poate fi explicația de ce a fost mai puțin stabil în picăturile în suspensie în aer, deoarece acestea sunt mai expuse. „În prezent, derulăm experimente pentru a investiga mai în detaliu efectul temperaturii și umidității.”

Abilitatea virusului de a rămâne mult timp activ subliniază importanța igienei mâinilor și curățarea suprafețelor, potrivit Vincent  Munster.

„Există un potențial ca acest virus să fie transmis printr-o varietate de rute”, spune el.

*Citat: “There is a potential for this virus to be transmitted via a variety of routes,” he says.

O altă concluzie din finalul articolului din The Washinton Post este că: „Este posibil ca o persoană să obțină COVID-19 prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect care conține virusul și apoi atingerea propriei guri, a nasului sau, eventual, a ochilor, dar se crede că nu aceasta este principala modalitate de răspândire a virusului, spune CDC .

**Citat: “It may be possible that a person can get COVID-19 by touching a surface or object that has the virus on it and then touching their own mouth, nose, or possibly their eyes, but this is not thought to be the main way the virus spreads, the CDC says.”

Concluzia noastra pentru a acționa rapid în lupta cu virusul Covid19:

  1. Cu toții trebuie să respectăm regulile transmise de autorități.
  2. Să folosim canalele oficiale de informare: recomandările Ministerul Sănătății, Direcția de Sănătate Publică, Ministerul Afacerilor de Interne
  3. Să păstram distanțarea socială și izolarea dacă situația o impune.
  4. Să aplicăm măsuri suplimentare de igienă personală.
  5. Să ne păstram calmul și să acționăm rațional.

 

În speranța că vom putea reveni la viața noastra obișnuită cât mai curând, vă dorim multă sănatate și cumpărături online în siguranță.

Numai bine!
Augustin,
0733804999